Războaie tehnologice: Rivalitatea SUA-China în domeniul electronic până în 2035

Rivalitatea dintre SUA și China în domeniul tehnologiei a remodelat sectorul electronic mondial, ambele țări concurând pentru dominație tehnologică. Acest articol analizează implicațiile pe termen lung ale acestei concurențe, concentrându-se pe perturbările comerciale, inovare și tendințele viitoare ale industriei.

Războiul tehnologic dintre SUA și China s-a intensificat dramatic începând din 2017, folosind un spectru complet de măsuri, de la tarife și controale la export la restricții privind accesul pe piață, într-o cursă pentru dominație tehnologică care remodelează peisajul electronic mondial. În timp ce calculele noastre indică o schimbare substanțială a importurilor americane în detrimentul Chinei, care a costat aceasta din urmă aproape 150 de miliarde USD în exporturi pierdute începând din 2017 (graficul 1), ele sugerează, de asemenea, că interdependența reciprocă subiacentă rămâne adânc înrădăcinată în însăși structura industriei: 29% din exporturile americane de mașini pentru fabricarea semiconductorilor se îndreaptă spre China, iar importurile americane de produse electronice din Mexic, Taiwan și Vietnam încorporează o mare parte din valoarea adăugată chineză.

- Importurile din SUA de dispozitive electronice în funcție de țara de origine  (%)

Data for the graphs in .xls format

 

Rezistența relațiilor dintre SUA și China în domeniul electronicii

Dacă legăturile dintre industriile electronice americană și chineză s-au dovedit mai rezistente decât ar putea sugera cifrele comerciale bilaterale, acest lucru se datorează în mare parte faptului că dorința pe termen lung a administrației americane de a rupe legăturile cu China contravine intereselor pe termen scurt ale corporațiilor americane și ale celor mai dominante companii de electronice din lume. Estimăm că, în ultimul deceniu, numai companiile americane au realizat 54% din profiturile globale din domeniul electronicelor, o cotă care crește la 88% atunci când sunt incluse și companiile similare japoneze, sud-coreene și taiwaneze (graficul 2). Între timp, în ciuda creșterii vânzărilor și a progresului tehnologic remarcabil, întreprinderile chineze au obținut doar 7% din profiturile industriei mondiale și sunt încă mult în urma liderilor din segmentul strategic al semiconductorilor (graficul 3). Furnizor important de materii prime esențiale, centru de producție de neegalat și una dintre cele mai mari piețe de consum de electronice din lume, China reprezintă mai degrabă o condiție decât o amenințare la adresa profitabilității întreprinderilor americane dominante din sectorul electronic.

Ponderea companiilor de electronice listate în vânzări și profituri în funcție de locația sediului central în 2014-2023  (%)

Data for the graphs in .xls format

Ponderea companiilor chineze listate la bursă în vânzările și profiturile globale pe segment, media 2014-2023  (%)

 

Data for the graphs in .xls format

Cu toate acestea, presupunerea că modelele actuale vor continua în anii următori este în totală contradicție cu hotărârea profundă a SUA și a Chinei de a menține sau de a dobândi poziția de lider tehnologic și de a reduce dependențele, adesea prin utilizarea comerțului ca armă. O astfel de convingere exclude, de asemenea, posibilitatea unei reorganizări majore a industriei, declanșată de o inovare radicală - o caracteristică a industriei electronice. În anii 1980, Japonia deținea mai mult de 50% din producția mondială de semiconductori, dar dominația sa a fost subminată de ascensiunea calculatoarelor personale și de intervențiile strategice ale SUA pentru a limita exporturile japoneze. În mod similar, revoluția smartphone-urilor din anii 2000 a remodelat industria, înlăturând lideri precum Nokia și Motorola și promovând în același timp noi jucători precum Apple, Samsung și TSMC. Aceste schimbări evidențiază potențialul perturbărilor neprevăzute de a redefini dinamica concurenței și poziția de lider geografic.

Pentru a explora modul în care o accelerare a rivalității dintre SUA și China și o potențială inovare disruptivă ar putea transforma lanțul valoric al industriei, am identificat patru scenarii: prezentate în graficul 4.

Schimbări în mediul inovării și al comerțului și posibilele rezultate ale acestora în următorul deceniu

Data for the graphs in .xls format

 

Scenarii viitoare: Războaie tehnologice și perturbări în industrie

În funcție de scenariu, țările care domină industria electronică vor trebui să utilizeze o combinație de strategii de adaptare și de transformare pentru a-și menține avantajul competitiv în cursa tehnologică tot mai intensă. Guvernele, în special cele din SUA și din țările aliate, adoptă măsuri strategice pentru a consolida capacitățile interne, a lega alianțe tehnologice și comerciale și a reduce dependența de China. Legea americană CHIPS and Science Act, care alocă 52 de miliarde USD pentru producția și cercetarea în domeniul semiconductorilor, exemplifică astfel de eforturi. În același timp, China și-a accelerat eforturile de autosuficiență tehnologică, după cum reiese din dublarea importurilor de mașini pentru fabricarea semiconductorilor începând cu 2017. Aceste investiții reflectă recunoașterea de către ambele țări a importanței strategice a electronicii pentru securitatea națională și conducerea economică. Centrele de producție emergente precum Vietnam și Mexic sunt bine poziționate pentru a beneficia de fragmentarea comerțului. Pentru Europa, provocările sunt deosebit de acute. Regiunea nu dispune de impulsul strategic centralizat al SUA și al Chinei și nu s-a specializat încă în nicio parte specifică a lanțului valoric. Pentru a-și menține competitivitatea, Europa trebuie să își consolideze ecosistemele de inovare, să investească în capacități strategice și să aprofundeze cooperarea cu țările aliate.

Pentru a evalua vulnerabilitatea la șocuri a diferitelor segmente care alcătuiesc industria electronică, am elaborat un tablou de bord cuprinzător al riscurilor care măsoară creșterea, inovarea, rentabilitatea, intensitatea capitalului, gradul de îndatorare etc. pe o perioadă de cinci ani care surprinde un ciclu economic complet (2018-2023). Analiza noastră arată că segmentele din amonte, cum ar fi semiconductorii și componentele, s-au dovedit a fi structural mai puțin vulnerabile. Aceste segmente beneficiază de marje de profit ridicate, determinate de produsele cu valoare adăugată și de piețele oligopoliste. Cu toate acestea, punctele lor slabe includ o intensitate ridicată a capitalului, care crește costurile fixe, și cicluri lungi de lichidități, care rezultă din lanțuri de aprovizionare complexe. În schimb, segmentele electronicelor de consum și profesionale au înregistrat un risc mai ridicat din cauza expunerii lor la presiuni concurențiale, a piețelor mature și a dependenței de societățile producătoare de semiconductori cu o putere de piață semnificativă. Aceste segmente se confruntă cu o creștere moderată și sunt afectate în special de concurența din partea întreprinderilor chineze.

În acest peisaj din ce în ce mai polarizat, întreprinderile din domeniul electronicelor vor trebui să facă față unor riscuri sporite de perturbare a lanțului de aprovizionare, de restricții de acces pe piețele externe, de presiuni geopolitice de conformitate, de divergențe între standardele și de constrângeri în materie de investiții, toate acestea având rolul de a exacerba volatilitatea într-o industrie deja ciclică și de a adăuga o povară semnificativă asupra costurilor. Companiile ar fi bine sfătuite să urmărească diversificarea proactivă a lanțului de aprovizionare, să elaboreze planuri de urgență, să confere filialelor regionale o mai mare autonomie decizională și flexibilitate și să consolideze funcțiile de gestionare a riscurilor și de conformitate pentru a spori rezistența și capacitatea de reacție în cadrul unor medii comerciale din ce în ce mai complexe și localizate.

> Doriți să aflați mai multe despre globalizarea fragmentată cu care ne confruntăm? <

Descărcați Ghidul despre comerțul global

Autori și experți