În urma alegerilor legislative anticipate convocate de președintele Emmanuel Macron la 9 iunie și desfășurate la 7 iulie, niciun partid nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Adunarea Națională (289 de locuri), deschizând o perioadă de incertitudine și instabilitate pentru guvernarea Franței.
Forțele politice s-au reechilibrat față de rezultatele din 2022
Camera inferioară (Adunarea Națională) a Parlamentului francez este acum împărțită în patru familii:
- Stânga (Nouveau Front Populaire - NFP) cu 178 de locuri
- Coaliția centristă pro-Macron (Ensemble) cu 159 de locuri
- Dreapta radicală (Rassemblement national - RN and allies) cu 143 de locuri
- Drepta clasică (Les Républicains - LR) cu 39 de locuri
Nicio familie politică nu poate obține o majoritate absolută
În timp ce stânga este în frunte ca număr de locuri, o coaliție între partidele politice pro-Macron (Renaissance, Modem, Horizons) și dreapta le-ar pune pe picior de egalitate.
La France Insoumise (LFI), fracțiunea cea mai de stânga, are 74 de aleși, Partidul Socialist (centru-stânga) 59, Ecologiștii 28 și Comuniștii 9. În dimineața zilei de 8 iulie, aceștia au anunțat că vor propune președintelui Republicii, în cursul acestei săptămâni, un candidat unic pentru funcția de prim-ministru.
Pe poziția a treia, dreapta radicală a înregistrat câștiguri semnificative prin creșterea numărului de locuri în Adunarea Națională de la 89 în 2022 la 143. În termeni de voturi, Reuniunea Națională și aliații săi sunt chiar prima forță politică din țară, obținând peste 10 milioane de voturi în al doilea tur.
Incertitudinea și instabilitatea: cele două riscuri principale
Incertitudine privind viitorul guvern
La câteva zile după alegeri, este imposibil să se determine culoarea politică a viitorului guvern francez. Cel mai probabil, președintele va numi un candidat propus de coaliția de stânga, care ar putea fi un lider politic sau o personalitate din societatea civilă.
Instabilitatea viitorului guvern
Viitorul guvern nu trebuie să fie învestit de Adunare, dar poate fi cenzurat în orice moment. Un guvern susținut doar de o treime din deputați ar risca inevitabil acest lucru, deschizând o perioadă de instabilitate politică cu posibile cenzuri succesive ale guvernului în săptămânile și lunile următoare.
Formarea unei coaliții largi, care să includă ramura moderată a stângii și o parte din deputații pro-Macron ar reduce acest risc, însă reacțiile inițiale ale liderilor politici, diferențele ideologice și sistemul electoral nu facilitează o astfel de coaliție.
Cu toate acestea, o perioadă de instabilitate ridicată ar putea determina liderii politici să ia în considerare formarea de coaliții în viitor pentru a evita o criză majoră a regimului cu cenzuri repetate și frecvente, mai ales că nu este posibilă dizolvarea parlamentului înainte de iulie 2025.
Incertitudinea politică
Viitorul guvern va conduce administrația publică și va avea puteri statutare depline. În materie bugetară, de exemplu, decretele (adică textele care nu necesită aprobarea Parlamentului) pot fi emise cu ușurință de către ministrul de finanțe. Cu toate acestea, el nu va avea libertate totală în ceea ce privește decizia politicii Franței. Va trebui să colaboreze cu președintele în anumite domenii (relații externe sau apărare) și, mai presus de toate, va trebui să facă față unui parlament a cărui majoritate ar putea modifica cu ușurință planurile sale.
O amânare pe termen scurt a premierului Attal
Actualul prim-ministru, Gabriel Attal, și-a anunțat demisia, dar a fost de acord să rămână în funcție până la numirea unui succesor. Prin urmare, acesta va rămâne prim-ministru cu capacitate deplină, inclusiv puteri de reglementare, dar sfera de acțiune va fi limitată de noua Adunare. Guvernul său ar putea fi, de asemenea, supus unei moțiuni de cenzură începând cu 20 iulie, ceea ce l-ar putea forța să demisioneze.
În orice caz, pot apărea coaliții variabile atunci când se examinează legislația, chiar și pe bază de proiect cu proiect. Un viitor guvern de stânga nu va fi în măsură să își pună în aplicare întregul program. Aceasta poate explica reacția moderată a piețelor financiare în urma celui de-al doilea tur. Cu toate acestea, parlamentul fără majoritate rezultat în urma alegerilor va întrerupe fără îndoială o perioadă de relativă continuitate în economia franceză de la alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.
