Barometrul riscurilor sectoriale și de țară – Noi provocări la orizont?

Descărcare document(e)

Anul 2024 a început mai bine decât acum cei doi ani anteriori marcați de pandemie, invazia Rusiei în Ucraina și o criză bancară în Statele Unite. Cu toate acestea, primul trimestru al anului curent a înregistrat o încetinire a activității în SUA, țările emergente acționând ca un releu pentru economia globală. Global, riscurile economice, sociale și politice, precum dizolvarea Adunării Naționale Franceze, rămân un punct de cotitură pentru țări și Europa. În acest context, Coface a modificat evaluările pentru 5 țări (patru îmbunătățiri și o retrogradare) și 26 de sectoare (20 îmbunătățiri și 6 retrogradări), reflectând o perspectivă favorabilă pe termen scurt.

Economia mondială deasupra liniei de plutire

Prognoza Coface de creștere globală pentru 2024 a fost actualizată la 2,5%, urmând să atingă 2,7% în 2025. Creșterea moderată în SUA și China ar trebui compensată de accelerarea economică în mai multe țări emergente.

În ciuda încetinirii economiei SUA, cifrele de pe piața muncii par să fi revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, indicând un echilibru mai bun între cererea și oferta de muncă.

În China, revenirea economică rămâne inegală. PIB-ul a depășit așteptările în primul trimestru al anului 2024, datorită investițiilor în producție, exacerbând îngrijorările cu privire la supracapacitatea de producție. Având în vedere slăbiciunea cererii interne, producătorii chinezi vor trebui să găsească debușee pe piețele externe. Presiunile deflaționiste persistente ar putea continua să țină înapoi veniturile corporative și ale gospodăriilor.

Europa dă semne de ieșire din recesiune cu o creștere a PIB-ului de 0,3% în primul trimestru al anului 2024 și o activitate accelerată datorată sectorului serviciilor.

Dezinflație mai grea

Încetinirea dezinflației în Statele Unite confirmă că ultima milă în lupta împotriva inflației este într-adevăr cea mai dificilă. Acest lucru este determinat de prețurile ridicate ale serviciilor și locuințelor. Inflația Inflația PCE[1], care la 2,7% rămâne peste ținta de 2% a Rezervei Federale SUA, confirmă situația.

În Europa, inflația a revenit în mai la 2,6%, după ce a scăzut la 2,4% în aprilie datorită scăderii prețurilor alimentelor și mărfurilor neprocesate. În timp ce creșterea probabilă a salariilor ar trebui să stimuleze consumul, aceasta va încetini dezinflația. Dacă inflația va continua să scadă la aproximativ 2%, va trebui să facă acest lucru cu prețul unei deteriorări a pieței muncii și a marjelor operaționale ale companiilor și cu riscul unei creșteri suplimentare a insolvențelor.

Economiile emergente gata să accelereze, dar constrânse de Fed

Piețele se așteaptă acum doar la una sau două reduceri de dobândă, reflectând atitudinea prudentă a Fed. Cele mai recente previziuni ale factorilor de decizie monetară din SUA confirmă că reducerile de dobândă vor trebui să aștepte până la sfârșitul verii, sau chiar până la sfârșitul anului. La rândul său, Banca Centrală Europeană a lansat relaxarea monetară cu o primă reducere de 25 de puncte de bază (pb) la începutul lunii iunie.

Având în vedere calendarul întârziat al Fed, țările emergente vor trebui să încetinească sau să-și întârzie ciclul de reducere a ratelor pentru a evita o revenire a inflației prin importuri. Brazilia, de exemplu, și-a redus rata cheie cu doar 25 pb în mai, după 6 reduceri consecutive de 50 pb. Amânarea Fed va condiționa și politicile monetare din Africa și Asia. Băncile centrale ale principalelor economii emergente nu au început încă relaxarea monetară, limitând amploarea revenirii lor economice pentru 2024 și 2025.

În ciuda acestui calendar întârziat, multe regiuni se vor bucura de un impuls pozitiv. Unele țări din Asia de Sud-Est (Vietnam și Filipine) vor atinge rate de creștere de peste 6%. India, în ciuda unei ușoare încetiniri, ar trebui să înregistreze o creștere de 6,1%. De asemenea, Africa urmează să depășească o creștere de 4%, cu o accelerare în toate economiile majore (Nigeria, Egipt, Algeria, Etiopia, Maroc și, într-o măsură mai mică, Africa de Sud).

Barierele vamale din SUA: către un război comercial 2.0?

Anunțul din 14 mai cu privire la o creștere bruscă a taxelor vamale la importurile de mărfuri chinezești confirmă hotărârea Statelor Unite de a contracara China în sectoarele sale strategice. Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a adoptat măsuri similare, impunând tarife suplimentare de până la 38% pentru vehiculele electrice din China. Țări precum India și Brazilia au luat deja măsuri similare, crescând riscul unor tensiuni comerciale globale. Acest context ar putea face din Mexic și Vietnam principalii beneficiari ai reorganizării, datorită transbordării produselor chinezești. Deși legăturile comerciale dintre SUA și China par să se fi slăbit, ar fi prematur în acest stadiu să se concluzioneze că cele două puteri s-au decuplat.

Pe lângă decizia actualei administrații, campania candidatului Trump care promite că va pune în aplicare tarife globale de 10% alimentează preocupările legate de politica comercială a SUA, sporind în același timp temerile de fragmentare a comerțului global.

Într-un context geopolitic din ce în ce mai incert, o escaladare a barierelor vamale ar însemna costuri mai mari pentru întreprinderi, contribuind la creșterea riscului inflaționist.

 [1] Indicele PCE (Personal Consumption Expenditures) este barometrul preferat de inflație al Rezervei Federale din SUA. PCE ia în considerare datele de preț furnizate de companii, nu de consumatori.