În timp ce sursele de incertitudine economică sunt numeroase, la acestea s-ar putea adăuga noi tulburări politice. De câțiva ani încoace, riscul politic a fost o temă recurentă în știri, luând diverse forme: creșterea populismului, tulburări sociale, conflicte, terorism și protecționism.
Peisajul geopolitic remodelat: un val de riscuri globale în creștere
Noul peisaj geopolitic deschis de acțiunile Rusiei ar putea reaprinde riscurile în alte puncte fierbinți la nivel mondial. În plus, presiunile asupra prețurilor, în special asupra bunurilor de bază, continuă să alimenteze frustrările, pe fondul celor generate de criza economică și de sănătate declanșată de pandemie.
Echipa noastră de cercetare economică împărtășește rezultatele actualizării indicelui său de fragilitate socială și politică. Acest indice a scăzut, este adevărat, față de nivelul record atins anul trecut, dar sugerează în continuare un mediu cu risc ridicat. Și în timp ce accentul se mută în mod natural pe riscurile de tulburări în țările emergente, se așteaptă ca economiile avansate să nu fie scutite de această recrudescență a tensiunilor sociale.
În ciuda apariției presiunilor inflaționiste, redresarea post-pandemică a permis îmbunătățirea condițiilor socio-economice de la apogeul crizei din domeniul sănătății. Astfel, în timp ce indicatorul de fragilitate politică și socială se deteriorase pentru 145 din cele 160 de țări analizate de Coface în 2021,140 de țări și-au văzut scorul îmbunătățit în acest an. Cu toate acestea, această îmbunătățire trebuie pusă în perspectivă: în ciuda scăderii, indicele mediu general rămâne cu un punct procentual peste nivelurile anterioare pandemiei, iar 2/3 dintre țările analizate au un scor mai mare decât în urmă cu doi ani. Aceste date confirmă efectul catalitic al pandemiei Covid asupra riscului politic și sugerează că presiunile în creștere ale costului vieții au luat imediat locul riscurilor generate de pandemie.
Tulburări și fragilitate la nivel mondial: puncte fierbinți, riscuri și provocări socio-economice
Clasamentul scorurilor pentru indicele de fragilitate politică și socială rămâne dominat de Iran (81,6 %). Suferințele economice, care au declanșat deja proteste în 2017 și 2019, continuă să alimenteze contestarea regimului. De la jumătatea lunii septembrie, protestele declanșate de moartea lui Mahsa Amine, arestată de poliția morală, au ilustrat încă o dată fragilitatea contextului iranian. „Podiumul” indicatorului Coface este completat, ca și din 2017, de Siria (78,0%) și Sudan (76,5%).
Cea mai mare creștere a nivelului de risc se referă la Myanmar (59,9%), care rămâne într-o stare de neliniște semnificativă de la lovitura de stat din februarie 2021. Afganistanul, unde talibanii au recâștigat puterea după retragerea trupelor americane, și Guineea, care încă se luptă cu incertitudinea în urma unei lovituri de stat, se numără, de asemenea, printre țările care au înregistrat o creștere a indicilor. Belarus, Serbia și Egipt și-au majorat, de asemenea, scorurile. În cele din urmă, Turcia este, de asemenea, sub observație, deoarece politica sa economică mai degrabă heterodoxă continuă să alimenteze o inflație record.
Cele mai explozive tulburări civile vor avea loc probabil acolo unde posibilitățile de disidență sunt reduse și unde capacitatea de a proteja populația de creșterea costurilor de trai este limitată. Răspunsul bugetar la criza din domeniul sănătății a erodat, de fapt, în mare măsură, spațiul politic al guvernelor, în special în țările cu venituri medii și mici, limitând astfel capacitatea de a răspunde la noile tensiuni socio-economice. Prin urmare, accentul se pune pe țările emergente ale căror finanțe publice sunt în dificultate, cum ar fi Kenya, Bolivia, Tunisia și Egipt.
Cu toate acestea, țările avansate, începând cu Europa, nu sunt scutite de aceste riscuri. În timp ce guvernele europene au făcut anunțuri menite să protejeze gospodăriile de inflație, populațiile resimt deja impactul acesteia. În Regatul Unit, de exemplu, pe lângă oboseala provocată de pandemie, scandalurile politice și provocările economice majore sugerează că răbdarea cu guvernul va fi probabil foarte limitată. Nemulțumirea populațiilor din Europa se manifestă atât în stradă, cât și la urnele de vot. Înrăutățirea contextului socio-economic dă un nou impuls așa-numitelor partide „anti-sistem” din întreaga Europă, de exemplu, prin victoria Fratelli d'Italia sau prin pătrunderea național-populiștilor democrați suedezi.
Preocupările sociale ale țărilor avansate și tensiunile geopolitice globale
În timp ce preocupările sociale în rândul țărilor avansate sunt cele mai puternice în Europa, Statele Unite (35,1%) sunt cele care au cel mai mare scor la indicatorul de fragilitate politică și socială. Țara rămâne divizată în privința multor probleme, în timp ce se apropie alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie. Problemele economice reprezintă o preocupare majoră pentru alegători, iar protestele muncitorilor care cer salarii mai mari și condiții de muncă mai bune sunt o mărturie în acest sens. Dezbaterile privind dreptul la avort au adus în dezbatere și protecția drepturilor și procesul de numire a judecătorilor la Curtea Supremă.
În cele din urmă, tulburările geopolitice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina au generat îngrijorări că tensiunile ar putea escalada în conflicte, în special în Eurasia. Confruntările dintre Tadjikistan și Kârgâzstan de la mijlocul lunii septembrie se înscriu în acest context. Noua creștere a tensiunilor dintre Turcia și Grecia este, de asemenea, o sursă de îngrijorare. În Asia de Est, tirurile de rachete nord-coreene amintesc de fragilitatea mediului de securitate din regiune. La acestea se adaugă îngrijorările tot mai mari în jurul Taiwanului. Prin urmare, prudența rămâne la ordinea zilei în ceea ce privește riscul de conflict: incertitudinea, ca să nu spunem anxietatea, este probabil să dureze.