Pe 6 februarie, provinciile din sud-estul Turciei au fost lovite de cutremure care au provocat moartea a peste 40.000 de persoane în Turciei și în Siria. Acest bilanț, departe de a fi definitiv, ar putea să se dubleze, potrivit Organizației Națiunilor Unite.
Milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar, iar personalul medical lucrează pentru a preveni răspândirea bolilor în centrele care găzduiesc zeci de mii de refugiați.
Sunt necesare între 50 și 85 de miliarde de dolari
Impactul dezastrului asupra economiei turcești este încă foarte incert, dar suma necesară pentru refacere este deja estimată între 50 și 85 de miliarde de dolari (potrivit Confederației întreprinderilor și afacerilor din Turcia). Starea de urgență a fost declarată pentru 11 orașe. Printre acestea se numără Kahramanmaraș, Hatay și Gaziantep, care sunt centre regionale cheie pentru logistică, producție și exporturi. Aceste regiuni realizează aproximativ 12 % din PIB-ul țării, 20 % din totalul producției agricole și forestiere, 10 % din producția manufacturieră și aproape 15 % din activitatea de construcții.
În timp ce inflația este deja foarte ridicată (58%), pierderea producției agricole și începerea Ramadanului în martie ar trebui să amplifice fenomenul. Coface estimează că inflația va atinge o medie de 50% în 2023, în timp ce în 2022 ajunsese la 72%.
Pe termen scurt, creșterea economică ar trebui să încetinească puternic. După cutremurul din 1999, PIB-ul s-a contractat cu 3,3%, înainte de a-și reveni cu 6,8% în 2000. Coface estima la începutul anului că PIB-ul va crește cu 3,5% în 2023, cifră care nu ia în considerare efectele cutremurului, care nu au fost încă precizate. Într-adevăr, unele fabrici au fost distruse total sau parțial. Organismul de supraveghere bancară turc (BDDK) a extins, de asemenea, flexibilitatea în materie de îndatorare pentru cei afectați de cutremure. Acest lucru ar urma să permită companiilor afectate să compenseze o parte din pierderile de profit și deteriorarea fluxurilor de numerar.
La ce să ne așteptăm?
Potrivit analizei noastre, sectoarele cele mai afectate de dezastru sunt textilele, îmbrăcămintea, alimentația, serviciile, TIC, metalele, produsele chimice și comerțul cu amănuntul. Pe termen mediu, necesitatea de a reconstrui o zonă de aproximativ 110 000 km2 (mai mare decât Danemarca, Țările de Jos, Elveția sau Belgia) și populată de 13 milioane de persoane ar putea sprijini sectorul construcțiilor. Președintele Erdogan a declarat că în luna martie va începe construcția a 30.000 de clădiri rezidențiale în zona afectată de cutremur.
Pe plan politic, impactul cutremurului, coroborat cu turbulențele economice de anul trecut (inflația la un nivel istoric ridicat, slăbiciunea lirei turcești etc.) ar putea muta atenția alegătorilor către condițiile interne. Alegerile au fost planificate pentru 14 mai, însă există o dezbatere cu privire la posibilitatea ca acestea să aibă loc. Opoziția solicită organizarea lor, dar există o mare incertitudine în această privință.