Nimeni nu poate prezice rezultatul de marțea viitoare. Cu toate acestea, rezultatul va avea, fără îndoială, implicații majore asupra comerțului, taxelor și ratelor dobânzilor. După toate probabilitățile, tendința de supraîncălzire a economiei SUA s-ar putea intensifica.
Alegeri cu rezultate incerte
Pe 5 noiembrie, americanii se vor îndrepta către urne pentru a decide între fostul președinte Donald Trump (republican) și vicepreședintele în exercițiu Kamala Harris (democrat). Rezultatul depinde de câteva „state swing” cheie în care nu a apărut niciun favorit clar. Pe lângă președinție, este în joc controlul Congresului: republicanii au nevoie de doar două locuri pentru a recupera Senatul, în timp ce democrații au nevoie de un câștig net de patru pentru a recupera Camera. Este probabil să apară un Congres divizat, deși o trifectă – controlul ambelor camere și al președinției de către un singur partid – rămâne posibilă.
Protecționism și riscuri comerciale
O a doua președinție a lui Trump ar avea ca rezultat cea mai puternică escaladare a politicilor protecționiste din istoria recentă. Candidatul republican dorește să aplice un tarif de 60% la toate importurile din China și, cel mai important, un tarif general de 10-20% la importurile de la toți partenerii comerciali, aliați sau nu. Acest lucru ar reprezenta un cost substanțial pentru întreprinderile și consumatorii americani și ar perturba puternic lanțurile valorice globale.
În schimb, Harris va continua probabil o abordare mai strategică și mai măsurată a comerțului, concentrându-se pe restricții direcționate, în special în ceea ce privește China. Cu toate acestea, se așteaptă ca tensiunile comerciale să persiste, în special în sectoarele tehnologiei și a energiei.
Viziuni fiscale divergente
Harris și Trump prezintă politici fiscale semnificativ diferite. Harris își propune să crească impozitele corporațiilor și a bogaților, oferind scutiri de impozite familiilor cu venituri mai mici. Platforma ei pune accent pe investițiile publice în infrastructura verde și programele sociale, urmărind reducerea inegalității veniturilor. Strategia fiscală a lui Trump se concentrează pe extinderea și adâncirea reducerilor de impozite din 2017, inclusiv scăderea ratei impozitului pe profit la 15%. Abordarea sa include dereglementarea pentru a stimula creșterea economică, dar ar putea, de asemenea, să extindă semnificativ deficitul federal, crescând riscul supraîncălzirii economice.
Inflația și incertitudinea economică
Ambele platforme ale candidaților implică cheltuieli publice substanțiale, ridicând îngrijorări cu privire la inflație și ratele dobânzilor. În condițiile în care consumul populației este puternic, creșterea cheltuielilor deficitare ar putea duce la creșterea inflației, forțând Rezerva Federală să înăsprească politica monetară și să majoreze ratele dobânzilor.
În ciuda acestor riscuri, dolarul american va rămâne moneda de rezervă globală, asigurând condiții de finanțare favorabile țării. Cu toate acestea, în cazul în care independența Fed ar fi amenințată într-un al doilea mandat al lui Trump, încrederea în politica monetară a SUA ar putea scădea, crescând incertitudinea economică globală.
