Instabilitate politică, tulburări sociale, rivalități geopolitice, ascensiunea populismului, conflicte armate, lovituri de stat. . . După un an de fervoare electorală, combinată cu turbulențele geopolitice care afectează comerțul mondial, riscul politic este acum o realitate durabilă, complexă și îngrijorătoare cu care întreprinderile trebuie să se confrunte.
Începe un nou capitol
2024 a fost un an crucial din multe puncte de vedere, cu peste 70 de țări implicate (inclusiv 7 dintre cele mai populate din lume) și cu jumătate din populația globului prezentă la urne, reprezentând aproximativ 55% din PIB-ul global. Din Statele Unite până în Africa de Sud, incluzând Regatul Unit, Japonia și Senegal, acest val de alegeri fără precedent a intensificat instabilitatea politică. Această tendință este reflectată în indicele de risc politic Coface, care rămâne ridicat (40,2%) și peste media de dinainte de Covid-19 (+1,3 puncte). După mai mulți ani de volatilitate în urma pandemiei, 112 din cele 162 de țări evaluate se confruntă cu un nivel mai ridicat de risc politic și social decât înainte de 2020.
Riscurile politice și sociale rămân la niveluri extrem de ridicate. Acest lucru demonstrează că începe un nou capitol într-o lume aflată într-o mutație profundă, în care fracturile dintre principalele economii continuă să remodeleze fluxurile comerciale și să slăbească stabilitatea politică și coeziunea socială"
- Ruben NIZARD, Head of Sector and Political Risk Analysis at Coface.
Instabilitate politică: lipsă de orientare și risc de derivă
De știut
Acest an de frământări electorale a dus la o scădere a majorității partidelor aflate la guvernare. Aceste schimbări au evidențiat nemulțumirea profundă a alegătorilor care se confruntă cu condiții economice și sociale percepute ca fiind în declin. Vânturile schimbării au suflat puternic, fără a risipi incertitudinile politice, după cum o demonstrează pierderea de către ANC a majorității absolute în Parlamentul sud-african(pentru prima dată de la sfârșitul apartheidului!) și scăderea bruscă a popularității premierului britanic. La alegerile anticipate din februarie 2025, Germania nu a fost nici ea scutită de acest val de respingere a președinților în funcție, SPD fiind depășit la urne de CDU/CSU, dar și de AfD. "Alegătorii au măturat în principal titularii, mai mult decât o anumită linie politică. Și, în absența unei orientări clare, riscul de derivă se agravează", subliniază Ruben Nizard.
De monitorizat
Ancorarea partidelor extremiste în peisajul politic. Incertitudinea politică crește odată cu ascensiunea populismului în întreaga lume și în special în Europa. Mai mult de un sfert din locurile din Parlamentul European sunt acum ocupate de dreapta radicală și populiști. Extrema dreaptă guvernează în trei țări (Italia, Republica Cehă, Ungaria) și face parte din șapte guverne naționale. În Europa de Est, umbra Rusiei a planat asupra mai multor alegeri (Austria, România, Georgia, Moldova), complicând eforturile de integrare europeană - o pârghie-cheie în lupta împotriva fragmentării financiare, energetice, de reglementare, fiscale, sociale și politice.
Respingerea președinților în funcție, o schimbare fără curs. În lunile următoare, primii pași ai AfD și ai noului guvern german de coaliție vor fi urmăriți îndeaproape, la fel ca viitoarele alegeri federale din Canadași Australia. De partea lor, Polonia și România vor trebui să aleagă între deschiderea europeană și retragerea identitară. Mai puțin încărcat decât anul trecut, calendarul electoral din 2025 ar putea, cu siguranță, să perpetueze fenomenul de respingere a președinților în funcție, fără a promite o mai mare claritate.
Tulburări sociale și slăbiciune politică
De știut
Alimentate de inflație și de neîncrederea în instituții, tulburările sociale nu au scutit economiile avansate(Franța, Regatul Unit) în 2024 și au loc acum în Ungaria, Serbia și Turcia. Fragilitatea politică, care continuă să se deterioreze din ultimul deceniu, atestă erodarea statului de drept și a libertăților civile în multe țări.
De monitorizat
Mobilizare socială sporită. În Europa, furia agricultorilor s-a intensificat, în special în fața acordului de liber schimb dintre UE și Mercosur, considerat de mulți un factor de concurență neloială. De asemenea, în India, în apropierea alegerilor generale, mișcarea "Delhi Chalo" ("În drum spre Delhi") a mobilizat din nou numeroși agricultori care protestează împotriva inacțiunii guvernului în ceea ce privește prețul minim garantat pentru toate culturile.
Impactul tensiunilor geopolitice. Instabilitatea socială crește pe măsură ce se intensifică turbulențele geopolitice, după cum s-a văzut în războiul Israel-Hamas, care a dus la valuri semnificative de mobilizare în multe țări.
Riscuri geopolitice: securitate economică și tensiuni ridicate pe rutele comerciale
De știut
Rivalitatea SUA-China, războaiele Israel-Hamas și Ucraina-Rusia: turbulențele geopolitice remodelează rutele comerciale dintre țări, în funcție de sfera lor de influență. Parteneriatele comerciale dintre țările occidentale se destramă, la fel ca și cele dintre China și Rusia. Drept dovadă: comerțul între blocurile geopolitice (China-SUA, atlantice și neatlantice) s-a contractat mai rapid decât în interiorul acestor blocuri.
Primele săptămâni ale mandatului lui Donald Trump au provocat deja șocuri majore. Președintele american începe să își pună în aplicare amenințările protecționiste la adresa principalilor săi parteneri comerciali (China, Canada, Mexic, UE etc.). Revenirea războiului comercial este acum o realitate. Seria de anunțuri de noi tarife vamale pentru sectoare strategice, împreună cu măsurile de retorsiune, alimentează temerile legate de impactul asupra economiei mondiale.
De monitorizat
Cursa geostrategică și securitatea economică. Principalele blocuri comerciale (China, SUA, Europa) sunt angajate într-o cursă geostrategică acerbă, în care fiecare își afirmă poziția de lider prin puterea sa economică, tehnologică și militară. Barierele comerciale, tarifele, restricțiile la export, transferurile de tehnologie: politica comercială este un instrument-cheie. În lunile și anii următori, măsurile de securitate economică vor fi obișnuite între SUA și China, dar și cu alți actori precum UE, Canada și Mexic. În funcție de poziția lor în una sau alta dintre sferele de influență, întreprinderile vor trebui să se adapteze pentru a face față acestor măsuri de securitate economică, atât în ceea ce privește importul-exportul, cât și în ceea ce privește investițiile sau politica industrială.
Rolul țărilor conectoare. Între sancțiunile politice, retragerea economică și perturbarea căilor de navigație, comerțul în interiorul blocurilor geopolitice se intensifică. Țări precum Mexicul și Vietnamul, furnizori ai Statelor Unite, sunt în prezent destinații principale pentru exporturile chineze. Aceste țări, care sunt adevărate centre strategice, captează cote de piață în lanțurile de aprovizionare americano-chineze, extinzându-le fără a le rupe. În prezent câștigătoare ale remodelării comerțului mondial, aceste țări ar putea, pe termen lung, să fie ținta războaielor comerciale și să își vadă rolul pivotal slăbit în această dinamică.
Șocul UE. UE pare să fie una dintre principalele victime colaterale ale agendei lui Donald Trump și ale agresivității comerciale a Chinei. Până în prezent, Bătrânul Continent a avut dificultăți în a reacționa. Acesta oscilează între incapacitatea de a lua măsuri concertate între statele membre și necesitatea de a (re)deveni un actor strategic, în timp ce provocările legate de competitivitatea economică și industrială, tranziția energeticăși inovarea tehnologică sunt mai presante ca niciodată
În caz contrar, există un risc foarte real ca Europa să se trezească fără apărare, atât la propriu, cât și la figurat
a declarat Ruben Nizard.
Cu toate acestea, în fața adversității, Europa și-ar putea recăpăta avântul, programul german de investiții și inițiativa de apărare ReArm Europe arătând că liniile încep să se miște.
Conflictele armate și siguranța rutelor comerciale. Conflictele din Ucraina, Orientul Mijlociu și Sudan vor menține o presiune constantă asupra siguranței comerțului. Marea Roșie și Canalul Suez au devenit puncte critice de tensiune, ca în cazul atacurilor asupra navelor comerciale de către Houthis în Marea Roșie, afectând tranzitul prin Canalul Suez, care reprezintă 12% din comerțul mondial și 30% din traficul de containere. Rezultatul: traficul maritim prin acest canal a scăzut cu peste 50% în ultimul trimestru al anului 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent, transportatorii preferând ruta Capului Bunei Speranțe.
De urmărit în 2025
In the words of Ruben Nizard, Head of Sector and Political Risk Analysis at Coface:
"Riscul (geo)politic este acum o realitate durabilă pentru comerțul mondial. Întreprinderile sunt obligate să se adapteze la acest mediu multipolar, în care regionalizarea fluxurilor comerciale le perturbă lanțul de aprovizionare și uneori chiar întreaga strategie. Cu atât mai mult cu cât factori suplimentari, precum crizele climatice, vor accentua această tendință. - Ruben Nizard Șef al departamentului de analiză a riscurilor sectoriale și politice la Coface.
Mai multe informații privind riscurile cheie din 2025
Studiul nostru complet: Globalizarea fragmentată, viitorul comerțului mondial
Cel mai recent Barometru al riscului de țară și sectorial
