La mai bine de două luni de la începutul războiului din Ucraina, de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, perspectivele unei rezolvări rapide a războiului par din ce în ce mai puțin probabile.
Pe măsură ce sancțiunile împotriva Rusiei continuă să se acumuleze, o revenire la situația de dinainte de război pare iluzorie, chiar și în cazul unei încheieri rapide a conflictului.
Coface și-a revizuit în creștere estimarea privind costul pentru economia mondială la aproximativ un punct procentual în 2022. Cu toate acestea, consecințele conflictului vor fi resimțite în principal începând cu a doua jumătate a anului și se vor materializa în continuare în 2023 și ulterior.
Riscul politic, care a crescut semnificativ la nivel mondial odată cu pandemia, este exacerbat de creșterea prețurilor la alimente și energie.
Nicio regiune nu va fi cu adevărat scutită de consecințele economice ale acestui război, iar după șocurile succesive din anii 2020, percepția noastră rămâne aceeași: lumea s-a schimbat și nimic nu va mai fi la fel.
Europa în criză
Rolul semnificativ al Rusiei și al Ucrainei în producția multor mărfuri, coroborat cu temerile legate de întreruperea aprovizionării, a dus la o creștere bruscă a prețurilor, ceea ce a dus la o scădere a venitului disponibil al gospodăriilor și, prin urmare, a consumului. Volatilitatea și incertitudinea vor cântări puternic și asupra deciziilor de investiții ale întreprinderilor, întrucât situația lor financiară se va deteriora probabil în mod semnificativ, deoarece costurile de producție fie rămân ridicate, fie continuă să crească.
Pe lângă economiile din Europa Centrală și de Est, care au legături economice importante cu Rusia, țările din Europa de Vest sunt cele mai expuse, din cauza dependenței lor puternice față de combustibilii fosili din Rusia. Germania și Italia, ale căror economii sunt cele mai dependente de gazul rusesc, vor fi probabil puternic afectate (un impact negativ de 1,6 puncte procentuale asupra creșterii PIB-ului). Impactul va fi probabil mai slab, dar totuși semnificativ, în restul Europei.
Efectele inflaționiste împing federația americană să acționeze mai devreme decât se aștepta
De cealaltă parte a Atlanticului, impactul asupra creșterii economice va fi mai modest, din cauza comerțului limitat cu Rusia și Ucraina și a expunerii financiare limitate față de acestea. Cu toate acestea, în Statele Unite, rata globală a inflației a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 41 de ani, determinată de prețurile la alimente și energie. Excluzând aceste elemente, creșterea lunară a prețurilor s-a temperat, dar rămâne cu mult peste ținta de 2% stabilită de Rezerva Federală a SUA, ceea ce a determinat Fed să acționeze mai devreme decât se aștepta.
După o primă majorare a ratei dobânzii pentru fondurile Fed în luna martie, majoritatea membrilor Comitetului de politică monetară și-au exprimat sprijinul pentru o rată „neutră” până la sfârșitul anului 2022, estimată a fi între 2 și 3%. Acesta ar fi unul dintre cele mai agresive cicluri de înăsprire de după anii '90 și ar contribui la moderarea creșterii economice din SUA, de unde și revizuirea în scădere a prognozei noastre de creștere a PIB-ului american pentru 2022 la 2,7%.
Nicio regiune nu va fi scutită de inflația importată și de întreruperile lanțului de aprovizionare
Africa, unde se estimează un efect negativ net global de 0,5 puncte procentuale, este un exemplu perfect al modului în care situația actuală afectează economiile emergente, cu intensificarea presiunilor inflaționiste și începutul înăspririi politicii Fed, cu efectul său asupra fluxurilor de capital.
Nici Asia nu va fi scutită de consecințele războiului, la care se adaugă încetinirea din China legată de varianta Omicron. Un conflict prelungit în Europa sau o nouă escaladare va avea un impact negativ net estimat la 0,5 puncte procentuale asupra creșterii PIB-ului în 2022.
America Latină este o altă regiune vulnerabilă la înăsprirea politicii Fed, dar ar trebui să beneficieze de creșterea prețurilor materiilor prime. Efectul net al războiului din regiune - pe care îl estimăm la -0,1 punct procentual - este încă incert și s-ar putea să nu se resimtă pe deplin în viitorul apropiat.