Dincolo de repercusiunile războiului din Ucraina, înăsprirea monetară la nivel mondial și multiplele constrângeri asupra creșterii chinezești oferă o perspectivă sumbră. Pe termen scurt, economia pare să se instaleze într-un regim de „stagflație”, în care coexistă o creștere aproape inexistentă și prețuri în creștere rapidă.
Între timp, posibilitatea unei recesiuni globale devine din ce în ce mai clară.
În acest context, Coface face revizuiri generale în sens descendent ale previziunilor sale privind creșterea PIB-ului și ale evaluărilor sale de țară și sectoriale.
Opt țări, printre care Italia, Danemarca, Elveția, Egipt și Chile, și-au revizuit în scădere evaluările, după cele 19 retrogradări din trimestrul al doilea.
Cele 49 de revizuiri în scădere ale evaluărilor sectoriale evidențiază deteriorarea evidentă a condițiilor din sectoarele sensibile la ciclul economic, cum ar fi construcțiile, metalele și lemnul, într-o varietate de zone geografice.
Iarna și recesiunea se profilează în Europa
Majoritatea riscurilor menționate în publicațiile noastre anterioare s-au materializat: criza energetică din Europa, inflația persistentă și înăsprirea agresivă a politicii monetare. Acest lucru a determinat Coface să revizuiască semnificativ în jos previziunile sale de creștere mondială pentru 2023: aceasta ar trebui să fie sub 2%, ca în 2001, 2008, 2009 și 2020.
În timp ce previziunile de creștere au fost revizuite în scădere pentru toate regiunile lumii, Europa este cea ale cărei perspective s-au întunecat cel mai mult, cu o recesiune care pare inevitabilă în toate economiile principale în această iarnă. Într-adevăr, criza energetică se intensifică, iar bătrânul continent se pregătește pentru o sobrietate „impusă”. Fie că aceasta ia forma unei reduceri „voluntare” (suspendarea activităților devenite nerentabile din cauza costurilor energiei) sau a unei raționalizări decretate de guverne, scăderea consumului de energie se va traduce în mod necesar printr-o scădere a producției și o diminuare a PIB-ului. Amploarea declinului va depinde în mare măsură de severitatea iernii, iar Germania, prima putere industrială a continentului, va fi în prima linie.
În consecință, majoritatea retrogradărilor din evaluarea riscului de țară din acest trimestru se referă din nou la economiile europene. Coface continuă cu 6 retrogradări suplimentare, în special pentru 3 țări în care riscul a fost considerat încă foarte scăzut: Danemarca, Elveția și Luxemburg. Doar Norvegia, un producător de gaze, rămâne în poziția de a se bucura de cea mai bună evaluare a riscului.
Confruntate cu perspectiva unor prețuri globale ale energiei care să rămână ridicate, aproape jumătate din cele 49 de retrogradări ale evaluărilor sectoriale se referă la industriile energointensive, cum ar fi produsele chimice, hârtia și metalele. Cu toate acestea, spre deosebire de trimestrul precedent, când majoritatea acestor retrogradări au avut loc în Europa, de data aceasta am retrogradat aceste sectoare și în majoritatea economiilor asiatice și, de exemplu, și în Africa de Sud.
Băncile centrale intensifică lupta împotriva inflației persistente
Ultimele luni au confirmat materializarea unei inflații persistent ridicate și tot mai răspândite în economiile avansate și emergente.
În acest context, principalele bănci centrale rămân ferm agresive și majoritatea dintre ele au revenit la niveluri ale ratelor dobânzilor cheie nemaiîntâlnite în ultimul deceniu. Fed, de exemplu, și-a majorat de 3 ori la rând rata cheie cu 75 de puncte de bază în această vară. Această agresivitate conduce la o înăsprire monetară sporită în alte țări - în special în țările emergente - pentru a stopa deprecierea monedelor lor în raport cu dolarul american.
O astfel de înăsprire a condițiilor monetare și financiare, în cazul în care ar continua în ritmul actual, ar amenința în mod evident creșterea globală și stabilitatea financiară.
Trei bănci centrale emergente continuă să aplice politici monetare contracost: Rusia, Turcia și China. Autoritățile monetare chineze au redus unele rate ale dobânzii de referință pentru a susține activitatea, ca răspuns la confirmarea unei încetiniri puternice a economiei. Aceasta continuă să fie afectată de strategia zero-COVID, de seceta severă din această vară și de criza din sectorul imobiliar. În special, necazurile din sectorul imobiliar, care se estimează că reprezintă 30% din PIB, vor contribui la scăderea creșterii economice a Chinei cu mult sub standardele ultimelor decenii în 2022 (3,2%) și 2023 (4,0%), contribuind la încetinirea bruscă globală.
Înăsprirea monetară generalizată întunecă în mod clar perspectivele pentru sectorul global al construcțiilor. Prețurile metalelor industriale și ale lemnului au scăzut constant în ultimele luni și sunt în scădere cu 20% și, respectiv, 60% de la începutul anului, ceea ce a determinat Coface să retrogradeze aceste sectoare în mai multe zone geografice.
Pericol! Obiective contradictorii între politicile fiscale și monetare
În timp ce băncile centrale sunt hotărâte să lupte împotriva inflației cu „orice este nevoie”, multe dintre ele se confruntă cu un conflict de obiective cu politica fiscală a țării/regiunii lor. Guvernele naționale, luptând împotriva contracției activității, au multiplicat într-adevăr măsurile de susținere a puterii de cumpărare a gospodăriilor și a fluxurilor de numerar ale întreprinderilor. Rezultatul va fi un cocktail potențial exploziv pentru finanțele publice: un deficit public în creștere și costuri de finanțare în creștere.
