La cincisprezece ani după speranțele de dezvoltare economică, „paradoxul brazilian” arată că țara încă se străduiește să decoleze și să își realizeze potențialul de putere emergentă. În ultimii zece ani, creșterea sa a rămas slabă, iar ponderea produselor fabricate în exporturile sale a scăzut.
Potențial ridicat, dar creștere slabă: paradoxul economiei braziliene
Paradoxul brazilian este acela al unei economii cu un mare potențial, în special datorită resurselor naturale abundente (agricultură, energie, minerale), dar care, în mod constant, nu răspunde așteptărilor. În 2001, însă, perspectivele erau entuziaste: apariția conceptului BRIC - Brazilia, Rusia,India și China - prevestea un nou echilibru geopolitic și economic în lume. Dar cifra simptomatică de 1% creștere medie anuală între 2013 și 2024 reflectă slaba performanță a Braziliei în cadrul BRIC-urilor. De atunci, țara pare să sufere de un fel de „boala Braziliei”: abundența resurselor naturale și a exporturilor de materii prime este însoțită de o dezindustrializare timpurie și de performanțe mediocre în sectoare esențiale precum educația. Comparația cu alte cinci țări cu un PIB pe cap de locuitor similar în urmă cu zece ani confirmă performanțele slabe ale Braziliei.
Cadru fiscal constrângător, investiții în scădere și reforme eșuate
Cum poate fi explicată creșterea slabă a Braziliei? Acest fenomen poate fi explicat prin mai mulți factori. În primul rând, economia, cu rate ale dobânzii prohibitive pentru investiții și o presiune fiscală semnificativă asupra companiilor. Apoi, există factorul geopolitic, având în vedere lipsa de dinamism din America de Sud și numărul mic de acorduri comerciale semnate de Mercosur. În cele din urmă, politica internă braziliană constituie un obstacol: fragmentarea, adică numărul mare de partide politice, împiedică reformele structurale necesare, în special în sectorul educației, care este în mod evident neperformant.
Cadrul fiscal al Braziliei a limitat, de asemenea, capacitatea guvernului de a investi. În 2023, investițiile publice reprezentau doar 2,6 % din PIB, comparativ cu 4,2 % în 2013. În aceeași perioadă, investițiile private au scăzut, de asemenea, de la 17 % la 14 % din PIB.
Vulnerabilitate geopolitică
Țara rămâne deosebit de expusă tensiunilor geopolitice, în special recentelor măsuri vamale impuse de administrația SUA. Începând cu 12 martie 2025, exporturile braziliene de oțel (din care 60% sunt destinate Statelor Unite) și aluminiu (15%) sunt supuse unor taxe vamale de 25%. Acest nivel contrastează cu rata de 2,2% aplicată anterior de administrația americană asupra exporturilor braziliene medii. Această situație este o sursă de îngrijorare în măsura în care Statele Unite reprezintă în continuare principala piață pentru produsele braziliene.
Reforme structurale și strategii comerciale: 2 pârghii pentru creștere
În ciuda provocărilor structurale, economia braziliană prezintă perspective încurajatoare pe mai multe fronturi strategice. Acesta este în special cazul recentei reforme fiscale, care este în același timp simplificatoare și ambițioasă, fuzionând cinci taxe existente într-o singură taxă pe consum.
În plus, semnarea recentă a unui acord comercial cu Uniunea Europeană deschide, de asemenea, perspective substanțiale de export pentru Brazilia, în special în sectoare precum agroindustria (inclusiv producția de carne) și industria încălțămintei. Cu toate acestea, ratificarea acordului rămâne incertă.
În cele din urmă, Brazilia dispune de avantaje geografice și tehnologice remarcabile care i-ar putea permite să se impună ca lider mondial în domeniul energiei regenerabile, în special în domeniile bioenergiei și energiei eoliene, oferind astfel o cale de transformare economică și de mediu.
