Conflictul dintre Rusia și Ucraina a declanșat turbulențe pe piețele financiare și a sporit drastic incertitudinea cu privire la redresarea economiei mondiale.
De la ultima noastră publicație, lumea s-a schimbat, la fel și riscurile.
- Prețurile mai mari ale materiilor prime intensifică amenințarea unei inflații ridicate de lungă durată, ceea ce sporește riscurile de stagflație și de tulburări sociale.
- Anumite sectoare, cum ar fi cel auto, al transporturilor sau al produselor chimice, sunt mai susceptibile de a avea de suferit.
- Coface preconizează o recesiune profundă de 7,5% pentru economia rusă în 2022 și a retrogradat evaluarea riscului Rusiei la D (foarte ridicat).
- Economiile europene sunt cele mai expuse riscului: la momentul redactării acestui raport, Coface estimează cel puțin 1,5 puncte procentuale de inflație suplimentară în 2022, în timp ce creșterea PIB-ului ar putea fi redusă cu 1 punct procentual. Împreună cu o întrerupere completă a aprovizionării cu gaze naturale rusești, acest lucru ar putea costa cel puțin 4 puncte din PIB, ducând astfel creșterea PIB-ului UE aproape de zero - mai probabil în teritoriu negativ - în 2022.
Conflictul amenință să comprime și mai mult piețele de energie și de mărfuri
Rusia este al treilea producător mondial de petrol, al doilea producător de gaze naturale și printre primii 5 producători de oțel, nichel și aluminiu. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de grâu din lume (aproape 20% din comerțul global). De partea sa, Ucraina este un producător cheie de porumb (locul 6 ca mărime), grâu (locul 7), floarea-soarelui (locul 1) și se află printre primii zece producători de sfeclă de zahăr, orz, soia și rapiță.
În ziua în care a început invazia, piețele financiare din întreaga lume au scăzut brusc, iar prețurile petrolului, gazelor naturale, metalelor și produselor alimentare de bază au crescut vertiginos. În urma ultimelor evoluții, prețul petrolului Brent a depășit 100 USD pe baril pentru prima dată din 2014 (125 USD/b la momentul redactării acestui articol), în timp ce prețul gazelor naturale TTF din Europa a urcat la un nivel record de 192 EUR la 4 martie.
În timp ce prețurile ridicate ale materiilor prime au fost unul dintre riscurile deja identificate ca fiind potențial perturbatoare pentru redresare, escaladarea conflictului crește probabilitatea ca prețurile materiilor prime să rămână mai ridicate pentru mult timp. La rândul său, aceasta intensifică amenințarea unei inflații ridicate de lungă durată, sporind astfel riscurile de stagflație și de tulburări sociale atât în țările avansate, cât și în cele emergente.
Sectorul auto, cel al transporturilor și cel al produselor chimice sunt cele mai vulnerabile sectoare
În mod evident, criza are un impact puternic asupra unui sector auto deja tensionat, din cauza diverselor penurii și a prețurilor ridicate ale materiilor prime și ale produselor de bază: metale, semiconductori, cobalt, litiu, magneziu... Fabricile auto ucrainene aprovizionează marii producători de automobile din Europa de Vest: unii au anunțat oprirea fabricilor din Europa, în timp ce alte fabrici din întreaga lume planifică deja întreruperi din cauza penuriei de cipuri.
Companiile aeriene și cele de transport maritim de marfă vor avea de asemenea de suferit de pe urma creșterii prețurilor la carburanți, companiile aeriene fiind cele mai expuse. În primul rând, se estimează că combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile lor totale. În al doilea rând, țările europene, SUA și Canada au interzis accesul pe teritoriile lor companiilor aeriene rusești și, la rândul său, Rusia a interzis accesul în spațiul său aerian al aeronavelor europene și canadiene. Acest lucru înseamnă costuri mai mari, deoarece companiile aeriene vor trebui să parcurgă rute mai lungi. În cele din urmă, companiile aeriene nu prea mai au loc pentru creșterea costurilor, deoarece continuă să se confrunte cu venituri mai mici din cauza impactului pandemiei.
Transportul feroviar de marfă va fi, de asemenea, afectat: Companiilor europene le este interzis să facă afaceri cu căile ferate rusești, ceea ce va perturba probabil activitatea de transport de marfă între Asia și Europa, care tranzitează Rusia.
Ne așteptăm, de asemenea, ca materiile prime pentru produsele petrochimice să fie mai scumpe, iar prețurile în creștere ale gazelor naturale să aibă un impact asupra piețelor de îngrășăminte, deci asupra întregii industrii agroalimentare.
Urmează o recesiune profundă pentru economia rusă
Economia rusă va fi în mare dificultate în 2022, intrând în recesiune profundă. Prognoza actualizată a Coface privind PIB-ul pentru 2022 se situează la -7,5%, după redresarea înregistrată anul trecut. Acest lucru ne-a determinat să retrogradăm evaluarea riscului acestei țări de la B (destul de ridicat) la D (foarte ridicat).
Sancțiunile vizează în special principalele bănci rusești, cele ale băncii centrale rusești, datoria suverană rusă, anumiți funcționari publici și oligarhi ruși și controlul exporturilor de componente de înaltă tehnologie către Rusia. Aceste măsuri exercită o presiune în jos considerabilă asupra rublei rusești, care s-a prăbușit deja, și vor determina o creștere bruscă a inflației prețurilor de consum.
Rusia și-a construit o situație financiară relativ solidă: un nivel scăzut al datoriei publice externe, un excedent de cont curent recurent, precum și rezerve valutare substanțiale (aproximativ 640 miliarde USD). Cu toate acestea, înghețarea impusă de țările depozitare occidentale asupra acestora din urmă împiedică banca centrală rusă să le utilizeze și reduce eficacitatea răspunsului rusesc.
Economia rusă ar putea beneficia de prețuri mai mari la materiile prime, în special la exporturile sale de energie. Cu toate acestea, țările UE și-au anunțat intenția de a-și limita importurile din Rusia. În sectorul industrial, restricționarea accesului la semiconductori, calculatoare, echipamente de telecomunicații, de automatizare și de securitate informatică produse în Occident va fi dăunătoare, având în vedere importanța acestor inputuri în sectoarele minier și manufacturier din Rusia.
Economiile europene sunt cele mai expuse riscului
Din cauza dependenței sale de petrolul și gazele naturale rusești, Europa pare a fi regiunea cea mai expusă la consecințele acestui conflict. Înlocuirea întregii livrări de gaze naturale rusești către Europa este imposibilă pe termen scurt și mediu, iar nivelurile actuale ale prețurilor vor avea un efect semnificativ asupra inflației. La momentul redactării acestui raport, cu barilul de Brent tranzacționându-se la peste 125$ și cu contractele futures de gaze naturale care sugerează prețuri durabil peste 150€/Mwh, Coface estimează cel puțin 1,5 puncte procentuale de inflație suplimentară în 2022, ceea ce ar eroda consumul gospodăriilor și, împreună cu scăderea preconizată a investițiilor în afaceri și a exporturilor, ar reduce creșterea PIB-ului cu aproximativ un punct procentual.
În timp ce Germania, Italia sau unele țări din regiunea Europei Centrale și de Est sunt mai dependente de gazele naturale rusești, interdependența comercială a țărilor din zona euro sugerează o încetinire generală.
În plus, estimăm că o întrerupere completă a fluxurilor de gaze naturale rusești către Europa ar ridica costul la 4 puncte procentuale în 2022, ceea ce ar fi aduce creșterea anuală a PIB-ului aproape de zero, mai probabil în teritoriu negativ - în funcție de gestionarea distrugerii cererii.
Nicio regiune nu va fi scutită de inflația importată și de întreruperile comerțului global
În restul lumii, consecințele economice vor fi resimțite în principal prin creșterea prețurilor la materiile prime, care vor alimenta presiunile inflaționiste deja existente. Ca întotdeauna când prețurile materiilor prime cresc vertiginos, importatorii neți de produse energetice și alimentare vor fi deosebit de afectați, existând spectrul unor întreruperi majore ale aprovizionării în cazul unei escaladări și mai mari a conflictului. Scăderea cererii din Europa va afecta, de asemenea, comerțul mondial.
În Asia-Pacific, impactul va fi resimțit aproape imediat prin creșterea prețurilor de import, în special a prețurilor la energie, multe economii din regiune fiind importatoare nete de energie, în frunte cu China, Japonia, India, Coreea de Sud, Taiwan și Thailanda.
Întrucât legăturile comerciale și financiare ale Americii de Nord cu Rusia și Ucraina sunt destul de limitate, impactul conflictului va fi resimțit în principal prin intermediul canalului prețurilor și prin încetinirea creșterii economice europene. În pofida perspectivei unei creșteri economice mai lente și a unei inflații mai mari, nu se așteaptă ca evenimentele geopolitice recente să deraieze politica monetară în America de Nord în această etapă.