În primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, Emmanuel Macron, președintele în exercițiu de centru-dreapta, și Marine Le Pen au ocupat primele două locuri, la fel ca în 2017.
Câștigătorul dintre cei doi candidați va fi desemnat în turul doi al alegerilor din 24 aprilie, într-un scrutin care se anunță mult mai incert decât în urmă cu 5 ani. Diferența dintre cei 2 candidați s-a redus semnificativ în săptămânile premergătoare primului tur de scrutin. Cu toate acestea, președintele în exercițiu rămâne favorit pentru realegere.
Dacă Emmanuel Macron va fi reales, următorii 5 ani ar trebui să fie marcați de continuitate.
Programul său include eliminarea contribuției pe valoarea adăugată produsă pentru întreprinderi (CVAE, 10 miliarde de euro), sfârșitul taxei de televiziune (aproximativ 4 miliarde de euro) și amânarea vârstei legale de pensionare de la 62 la 65 de ani (o reformă care a fost pusă în așteptare din cauza pandemiei). În contextul presiunilor inflaționiste, Macron propune, de asemenea, continuarea plafonării creșterii prețurilor la gaze și electricitate, prelungirea reducerii prețurilor la carburanți și indexarea pensiilor cu inflația.
Alegerea lui Marine Le Pen nu poate fi exclusă. Aceasta ar aduce o reacție negativă pe piețele financiare și îndoieli cu privire la stabilitatea și coeziunea europeană
După cum a ilustrat scăderea acțiunilor franceze și creșterea randamentelor obligațiunilor cu câteva zile înainte de primul tur, alegerea lui Marine Le Pen nu mai poate fi exclusă. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, este de așteptat o reacție mai negativă din partea piețelor, deoarece acestea o consideră pe candidata de extremă-dreapta mai puțin fiabilă în ceea ce privește finanțele publice. Programul ei include, printre altele, devansarea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru cei care au început să muncească devreme (cost estimativ de 26 de miliarde de euro), reducerea TVA-ului la energie (10 miliarde de euro) și un împrumut guvernamental cu dobândă zero pentru promovarea proprietății locuințelor (13 miliarde de euro).
În ceea ce privește veniturile, cea mai mare parte ar proveni din mai multe măsuri de excludere a străinilor de la beneficiile sociale. Mai presus de toate, alegerea ei ar fi văzută ca o amenințare la adresa stabilității și coeziunii politice a Uniunii Europene. Marine Le Pen ar provoca UE prin reimpunerea controalelor la frontiere, reducerea contribuției nete a Franței la bugetul UE și punerea sub semnul întrebării a supremației legislației UE.
Dacă Macron va fi reales, alegerile legislative ar putea fi periculoase pentru partidul său
În cazul în care va pierde majoritatea parlamentară, atunci Macron va fi obligat să formeze un guvern de coaliție, ceea ce ar crește riscul de instabilitate politică și ar reduce capacitatea sa de a-și pune în aplicare programul. Deși alegerile parlamentare organizate imediat după alegerile prezidențiale au oferit întotdeauna o majoritate președintelui nou ales, situația ar putea fi diferită de data aceasta, mai ales în cazul unei victorii la limită.
Indiferent de rezultat, economia franceză se confruntă cu un mediu extrem de nefavorabil, redresarea fiind puternic limitată de consecințele războiului din Ucraina
Creșterea puternică a prețurilor la materiile prime va aduce inflația la cel mai ridicat nivel din ultimele câteva decenii, ceea ce va afecta consumul gospodăriilor. În același timp, companiile vor suferi din cauza unor creșteri substanțiale ale costurilor. Astfel, este probabil ca investițiile întreprinderilor să fie frânate atât de incertitudinea economică, cât și de scăderea profiturilor.