Sondaj Coface privind plățile corporative în China: riscuri în creștere în ceea ce privește întreruperile lanțului de aprovizionare și creșterea pr...

Descoperiți studiul Coface China Corporate Payment Survey. Evaluați riscurile în creștere ale lanțului de aprovizionare și prețurile materiilor prime care afectează peisajul de afaceri din China.

Sondajul Coface privind plățile corporative din China pentru anul 2022 arată că mai puține firme s-au confruntat cu întârzieri de plată în 2021, dar cele care au făcut-o au raportat perioade mai lungi de întârzieri de plată decât în anul precedent. Întârzierea medie de plată a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Firmele din 9 din 13 sectoare au raportat o creștere a întârzierilor la plată, în frunte cu sectorul agroalimentar, care a înregistrat cea mai mare creștere, de 43 de zile, urmat de cel al lemnului, al transporturilor și al textilelor.

Tot mai multe companii raportează întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD), care sunt plăți cu întârzieri de peste șase luni, în creștere de la 15% la 19% în 2021. Mai îngrijorător, s-a înregistrat o creștere semnificativă a celor care se confruntă cu ULPD-uri care depășesc 10% din cifra de afaceri anuală, sărind de la 27% în 2020 la 40% în 2021, în special în sectoarele construcțiilor și agroalimentar.

În condițiile în care se preconizează că creșterea economică a Chinei va încetini în 2022, mai puține companii se așteaptă la o îmbunătățire a vânzărilor și a fluxului de numerar.

Coface se așteaptă ca creșterea PIB-ului Chinei să încetinească până la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu obstacole semnificative în calea creșterii, inclusiv o încetinire a sectorului imobiliar, urmărirea politicilor de tip „zero-COVID”, o redresare moderată a consumului și prețuri mai mari ale materiilor prime.

 

Bernard Aw, economist pentru Asia-Pacific la Coface, a declarat::

„Cel mai recent studiu Coface privind plățile corporative din China a arătat că termenii de credit oferiți de companiile chineze au rămas restrânși în ciuda unei redresări a economiei chineze în 2021, deoarece companiile rămân prudente din cauza pandemiei în curs de desfășurare. Sectorul agroalimentar și cel energetic au făcut cea mai mare reducere (-23 de zile fiecare), reflectând riscurile de credit în creștere legate de creșterea prețurilor materiilor prime.

„Deși mai puține companii au raportat întârzieri de plată, a crescut proporția respondenților care au raportat că întârzierile de plată au crescut, de la 36% în 2020 la 42% în 2021, cel mai mare nivel din 2016. Sectorul agroalimentar a raportat cea mai mare creștere a întârzierilor medii de plată (43 de zile) pentru a ajunge la 88 de zile. Tendințe ascendente au fost raportate în sectorul lemnului (+20 de zile), al transporturilor (+18) și al textilelor (+16), subliniind impactul încetinirii cererii interne din cauza restricțiilor stricte de distanțare socială din China.

„Firmele chineze sunt mai puțin optimiste în ceea ce privește perspectivele economice ale Chinei, 44% dintre respondenți așteptându-se la o îmbunătățire a vânzărilor în acest an, în scădere de la 65% în 2020, în timp ce cei care prevăd un flux de numerar mai bun au scăzut cu aproape jumătate, de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Prețurile în creștere ale materiilor prime, slăbirea cererii de pe piață și pandemia în curs de desfășurare au fost factori cheie, după cum au raportat respondenții.

„Recenta epidemie de Omicron cere mai mult control Covid în China și va agrava perturbările lanțului de aprovizionare global. Coface se așteaptă ca în 2022 să crească numărul de neplăți și insolvențe ale obligațiunilor corporative în China, în special în rândul sectoarelor care au acumulat riscuri mai mari de flux de numerar în 2021 din cauza pandemiei.”

 

Întârzieri de plată: creșterea prețurilor materiilor prime devine un factor cheie în întârzierile de plată

Mai puține companii s-au confruntat cu întârzieri de plată în 2021, 53% dintre respondenți raportând întârzieri de plată, în scădere de la 57% în 2020. Cu toate acestea, întârzierea medie a plăților a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Construcțiile au continuat să se confrunte cu cele mai mari întârzieri de plată, cu 109 zile, urmate de 99 de zile pentru transporturi.

Cel mai îngrijorător este faptul că ponderea respondenților care se confruntă cu întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD) care depășesc 2% din cifra de afaceri anuală s-a extins de la 47% în 2020 la 64% în 2021. Construcțiile au rămas sectorul cu cea mai mare pondere (56%) de respondenți care au raportat întârzieri ULPD care depășesc 10% din cifra de afaceri anuală. Conform experienței Coface, 80% dintre ULPD-uri nu sunt niciodată plătite. Atunci când acestea constituie o pondere de peste 2% din cifra de afaceri anuală, fluxul de numerar al unei companii ar putea fi în pericol.

Principalul motiv al acestor întârzieri rămâne dificultățile financiare ale clienților, evidențiate de aproape trei sferturi dintre respondenții care au indicat întârzieri de plată. Dificultățile financiare au fost cauzate în principal de concurența acerbă care afectează marjele (36%), dar și - într-o măsură mai mare în 2021 - de creșterea prețurilor materiilor prime (23% față de 10% în 2020) și de încetinirea creșterii pieței locale (16% față de 10% în 2020). Acest lucru reflectă faptul că prețurile în creștere ale materiilor prime pun presiune asupra costurilor operaționale, ceea ce are un impact direct asupra fluxului de numerar al companiilor.

 

Așteptări economice: pline de speranță, dar rămân riscuri semnificative de creștere

Privind în perspectivă, majoritatea respondenților au rămas încrezători în ceea ce privește perspectivele economice pentru anul viitor, deși ponderea optimiștilor a scăzut la 68%, de la 73% în anul precedent

Așteptările privind vânzările și fluxurile de numerar au fost mai puțin optimiste, ceea ce poate fi legat de o atenuare a impulsului de redresare, pe măsură ce întreprinderile se apropie de condițiile anterioare pandemiei. Procentul respondenților care anticipează o îmbunătățire a performanțelor în materie de vânzări în anul următor s-a redus de la 65% în 2020 la 44% în 2021, în timp ce cei care prognozează un flux de numerar mai bun au scăzut cu aproape jumătate, de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, o cerere de piață în scădere și pandemia în curs de desfășurare au fost principalii factori evidențiați de respondenții care se așteaptă la performanțe mai slabe ale vânzărilor.

Coface se așteaptă ca creșterea PIB-ului Chinei să încetinească până la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu obstacole semnificative în calea creșterii, inclusiv o scădere a sectorului imobiliar, urmărirea politicilor de tip „zero-COVID”, o redresare slabă a consumului și prețuri mai mari ale materiilor prime.

 

Lanțurile de aprovizionare la nivel mondial vor rămâne probabil strânse

Se așteaptă ca efectele crizei ruso-ucrainene și măsurile zero-COVID ale Chinei să dea o nouă lovitură lanțurilor de aprovizionare globale. Având în vedere rolul proeminent jucat atât de Rusia, cât și de Ucraina pe piețele globale de energie și de alimente, criza reprezintă un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu astfel de mărfuri. Rusia este al doilea și al treilea mare producător mondial de gaze și, respectiv, de petrol. Este, de asemenea, un producător important de metale strategice, cum ar fi paladiul, nichelul și cuprul. Aceste metale sunt utilizate în industria auto și în industria aeronautică, în timp ce cuprul este un metal important pentru sectorul construcțiilor. Ambele țări sunt exportatori importanți de anumite produse agricole, în special pentru uleiul de floarea-soarelui și de șofrănel (75 % din exporturile mondiale în 2019 combinate), grâu (29 %), cereale secundare (20 %) și porumb (19 %). Sancțiunile impuse produselor de bază rusești, inclusiv interdicția de import de țiței și produse rafinate rusești de către Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Australia, precum și restricțiile de import impuse de Uniunea Europeană (UE) asupra fierului și oțelului rusesc, au generat temeri legate de disponibilitatea redusă pentru aceste produse, ceea ce a dus la creșterea prețurilor. Sancțiunile financiare impuse mai multor bănci rusești și restricțiile privind accesul la dolari americani ar putea afecta fluxurile comerciale agricole. De asemenea, întreruperile rutelor comerciale au sporit îngrijorările legate de creșterea prețurilor și de întârzierile la livrare.

Deși China a trecut de la o strategie strictă de zero-COVID la o abordare „dinamică” pentru a minimiza impactul negativ asupra economiei chineze, efectele negative, care decurg din măsurile puse în aplicare pentru a limita focarele din întreaga țară, rămân. Închiderile din Shenzhen și Shanghai din martie și aprilie au avut un impact asupra operațiunilor normale ale serviciilor logistice și de depozitare terestre, în ciuda faptului că operațiunile portuare au continuat să funcționeze. Acest lucru a intensificat deja presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare în cursul lunii martie. Indicele privind termenele de livrare al furnizorilor PMI din China a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani în martie 2022, reflectând înrăutățirea întârzierilor la livrare. În mod similar, indicele de prosperitate a industriei logistice din China a scăzut, de asemenea, la cel mai scăzut nivel din februarie 2020, sectorul logistic fiind afectat de răspândirea pandemiei în mai multe părți ale țării, unde măsurile diferențiate de gestionare a pandemiei au perturbat distribuția transregională și capacitatea de a menține un flux fluid.

Autori și experți